Am nevoie de mai mult timp pentru mine.
M-am plictisit de aceleaşi lucruri în fiecare zi, repetate la nesfârşit.
Vreau ceva diferit, ceva nou, ceva cu adevărat interesant… aşa ca ieri!
Nu a fost perfect, dar a fost reconfortant.
E atât de bine să ştii că te aflii exact unde trebuie, fără să te prefaci că eşti altcineva, fără să trebuiască să mulţumeşti pe nimeni, fără să fie nevoie să te ridici la aşteptările cuiva, fără să trebuiască să porţi o anumită îmbrăcăminte, sau să stai într-o poziţie anume, să râzi când râde toată lumea şi să taci atunci când restul tace.
E reconfortant să poţi să râzi în voie, să te destinzi, să fi tu, să revii la vremurile când toate celelalte nu contau, în afară de senzaţia de libertate pe care o simţeai.
E atât de aiurea să nu mai fi tu de dragul cuiva, care oricum nu va mai conta pt. tine. Cu siguranţă nu va mai conta.
Return to inocence!
Fii liber! Zâmbeşte mult! Distrează-te! Râzi! Iubeşte! Simte-te bine!
Restul nu contează!
Pupici, Nicole (gazda voastră care s-a hotărât în sfârşit să-şi ia motto-ul blogului în considerare)